Testul de supresie la dexametazona
Testul de supresie la dexametazona determina modul de raspuns al organismului (secretia de cortizol) la administrarea dexametazonei – un glucocorticoid sintetic care nu interactioneaza cu cortizolul.
Testul se face utilizand atat doze mici, cat si doze mari de dexametazona.
Test de supresie cu doze mici
La un pacient cu o axa hipotalamo-hipofizo-suprarenaliana normala, o doza suprafiziologica de dexametazona poate inhiba secretia de corticotropina sau hormon adrenocortocotrop (ACTH) din glanda pituitara (hipofiza), conducand la scaderea nivelului de cortizol din ser, urina si saliva. O astfel de inhibare nu apare la pacientii cu sindrom Cushing.
Test de supresie cu doze mari
La subiectii cu boala Cushing, este necesara o doza mai mare de dexametazona pentru a suprima secretia ACTH si scaderea nivelului de cortizol in ser, urina si saliva.
Testul de supresie la dexametazona cu doze mici este unul din testele de screening recomandate pentru sindromul Cushing.
Societatea de Endocrinologie din Statele Unite ale Americii recomanda 4 teste pentru screening-ul sindromului Cushing:
Cortizol liber urinar – determinarea nivelului de cortizol in urina pe 24 de ore
Testul de supresie la dexametazona peste noapte
Cortizol salivar peste noapte – derteminarea nivelului de cortizol in saliva
Testul stadard de supresie la dexametazona pe 2 zile
Daca medicul suspecteaza sindromul Cushing la un pacient, va efectua cel putin un test de supresie sau doua teste de cortizol liber urinar pe 24 ore si doua teste de cortizol salivar peste noapte.
Testul de supresie cu doze mari este folosit la pacientii cu sindrom Cushing confirmat, pentru a diferentia sindromul Cushing ACTH-dependent fata de sindromul Cushing ACTH-independent.