Parathormonul (PTH)
Hormonul paratiroidian este produs de către cele 4 glande paratiroide, situate posterior de glanda tiroidă, la rândul ei aflată în partea anterioară a gâtului. Hormonul paratiroidian este un polipeptid, ce conține 84 aminoacizi, cu acțiune atât asupra oaselor, cât și asupra rinichilor, rolul său fiind acela de a menține în limite fiziologice raportul calciu/fosfor în organism.
Principalul factor ce reglează secreția de PTH este calciul ionic din plasmă. Hipocalcemia are efecte stimulatorii, iar hipercalcemia inhibă secreția hormonului, prin acțiune directă a calciului asupra celulelor principale din țesutul glandular paratiroidian.
Ionii fosfat nu intervin direct asupra paratiroidei, ci prin intermediul modificărilor produse în concentrația ionilor de calciu. Vitamina D3 exercită efecte inhibitorii asupra secreției de PTH prin reacții de feed-back negativ, realizate de excesul de calciu seric.
Creșteri:
Hiperparatiroidism primar/secundar
Sindrom Zollinger-Ellison
Forme ereditare de rahitism dependent de vitamina D
Leziuni ale maduvei spinării
Carența de vitamina D
Medicamente: ciclosporina, fenitoina, foscarnet, hormonul uman de creștere, hidrocortizon, tamoxifen, estrogeni, progesteron, verapamil, ketoconazol, litiu, nifedipina, pamidronat, izoniazida
Scăderi:
Hipoparatiroidism prin mecanism autoimun sau indus chirurgical
Hipercalcemie de cauză non-parotidiană
Deficit de magneziu
Hipertiroidism
Sindrom DiGeorge
Sindromul Burnett poate determina o falsă scădere a nivelului PTH
Medicamente: calcitriol, cimetidina, contraceptive orale, diltiazem, famotidina, gentamicina, hidroxid de aluminiu, prednison, pindolol, sulfat de magneziu, tiazide, vitamina D3
Diagnosticul afecțiunilor paratiroidiene (hiperplazii, tumori)
Diagnosticul altor afecțiuni care alterează balanța fosfo-calcică
Monitorizarea pacienților cu dializă renală.
