Magneziu seric
Magneziul este unul dintre cei mai importanți cationi intracelulari. Pentru o activitate neuromusculară normală, avem nevoie de o concentrație optima de Ca și Mg extracelulară. Magneziul intracelular este, de asemenea, un cofactor foarte important pentru functionarea optimă a multor enzime, transportori și acizi ribonucleici, ce au rol esențial în funcționarea normală a celulelor, replicare și metabolism energetic.
Magneziul este un element care, deși se găsește într-o proporție mică în organism (0,5 % din greutatea totală a corpului), prezintă o foarte mare importanță din punct de vedere funcțional și structural. 70% din cantitatea totală de magneziu a corpului uman (cca. 14g) se află în compoziția oaselor, împreună cu Ca și P(fosfor), iar restul este distribuit în țesuturile moi (în special muschi scheletici) și în diverse fluide. Aproximativ 1% se află în plasmă, 25% fiind legat de proteine, restul rămânând sub formă ionizată 〖Mg〗^(2+).
În interiorul celulelor, magneziul se află în mitocondrii și nucleu, având un rol important în procesele funcționale celulare (activator a peste 300 enzime, implicate în metabolismul carbohidraților, sinteza proteinelor și acizilor nucleici, cea mai cunoscută fiind 〖Na〗^+/K^+ ATP – aza), alături de 〖Na〗^+, K^+, 〖Ca〗^(2+), reglează excitabillitatea neuromusculară și mecanismele coagulării. În celula musculară, magneziul acționează ca antagonist al calciului.
Deficitul de magneziu va genera mobilizarea calciului în oase, fiind posibilă apariția de calcificări anormale la nivelul aortei și rinichiului. De asemenea, hipomagnezinemia se asociază cu hipopotasemie în aproximativ 60% din cazuri.
Valori crescute:
Insuficiență renală decompensată, nefropatii cronice
Diabet zaharat, comă diabetică înainte de instituirea tratamentului
Lupus eritematos sistemic
Deshidratare
Intoxicație cu carbonat de litiu, salicilați
Mielom multiplu
Boala Addison
Hiperparatiroidie
Hipertiroidie
Hipervitaminoza D
Miopatii
Traumatism
Ingestie accidentală de cantități crescute de apă de mare
Clisme de Mg
Abuz de laxative sau purgative
Antiacide cu Mg
Post-suprarenalectomie
Valori scăzute:
Afecțiuni digestive (malabsorbție, pierdere exagerată de lichide pe cale digestivă, diaree)
Afecțiuni renale (pielonefrită cronică, acidoză tubular-renală, diureză postobstructivă)
Aport insuficient, malnutriție
Sindroame toxice grave
Arsuri severe
Tetanie neuro-calcemică
Ultimul trimestru de sarcină
Mixedem
Tumori osoase osteolitice
Boala Paget osoasă activă
Transfuzii de sânge citrat
Hemodializă
Transpirații excesive
Stări septice
Hipotermie
Tulburări endocrime
Hipoparatiroidism
Diabet zaharat
Lactație excesivă
Insuficiență cardiacă cronică
Abuz de diuretice
Etilism cronic
Hiperaldosteronism
Cetoacidoză diabetică
Pancreatită
Diureză osmotică (manitol glucoză, uree)
Antibiotice (aminoglicozide), cisplatin, ciclosporine
Sindrom de secreție inadecvată de hormon antidiuretic
Tratamentul cu insulină al comei diabetice
Toxemia de sarcină sau eclampsia
Diagnosticul și monitorizarea hipo/hipermagnezinemiei, mai ales în cazul insuficienței renale sau al afecțiunilor digestive.
Hipocalcemie neexplicată
Hipokaliemie refractară la suplimentarea de K
Iritabilitate neuromusculară
Afecțiuni cardiace (insuficiență cardiacă, hipertrofie ventriculară stângă, aritmii ventriculare)
Tratament digitalic
Tonus muscular scăzut
Greață, vărsături, amețeli
Hipotensiune
Monitorizarea pacienților care primesc tiazide, diuretice de ansă, aminoglicozide, ciclosporină și alte medicamente nefrotoxice.
