HLA – Tipare HLA A, HLA B, HLA C, HLA DR, HLA DQ
Antigenele umane ale leucocitelor fac parte din complexul major de histo-compatibilitate (MHC). MHC reprezinta un grup de gene care produce markeri celulari ce detin un rol important in procesul de recunoastere a self-ului, molecule de clasa I si de clasa II.
Testul HLA identifica genele HLA majore mostenite de catre o persoana si antigenele corespunzatoare acestora prezente pe suprafata celulelor sale. Antigenele umane ale leucocitelor ajuta sistemul imunitar al organismului sa faca distinctia intre celulele proprii ale organismului si cele straine (non-self), care pot declansa un raspuns imun al organismului, inclusiv producerea de anticorpi. Acest lucru este foarte important in realizarea transplantului de tesut sau de organ. In transplantul de maduva osoasa, genele HLA ale donatorului si primitorului trebuie sa fie identice sau foarte apropiate pentru ca transplantul sa aiba succes iar tesutul/organul sa nu fie respins de sistemul imunitar al primitorului.
In transplanturile de organe solide situatia ideala este aceea in care exista compatibilitate intre antigenele donatorului si cele ale primitorului. Cu toate acestea, incompatibilitatile de tipizare sunt mai putin critice, atata timp cat beneficiarul transplantului nu a produs anticorpi impotriva antigenelor donatorului.
Exista mai mult de 200 de gene care alcatuiesc marea familie genetica a sistemului HLA. Avand foarte multe combinatii posibile si trebuind luate in considerare numeroase gene HLA, gasirea unui donator potrivit este dificila.
Cu toate acestea, genele HLA care sunt situate aproape una de cealalta, sunt mostenite impreuna ca grupuri cunoscute sub numele de haplotipuri, astfel un copil mosteneste un haplotip de la fiecare parinte. Din aceasta cauza exista o sansa mai mare ca un membru al familiei sa aiba acelasi grup de gene HLA, prin comparatie cu potentialii donatori din afara familiei. De multe ori, parintii primitorului, copiii sau fratii si surorile pot fi donatori mai compatibili.
Rezultatul pozitiv la un antigen HLA asociat cu o anumita afectiune arata o predispozitie genetica. Rezulta un risc relativ al purtatorului de a se imbolnavi, comparativ cu populatia normala. In cazul suspiciunii unei anumite afectiuni, evidentierea antigenului HLA reprezinta un criteriu de diagnostic.
nainte de alegerea unui donator potrivit pentru un transplant de organe sau de maduva osoasa si pentru stabilirea destinatarului transplantului
Impreuna cu tipizarea grupelor sanguine – sunt folosite pentru a identifica si compatibiliza donatorii de organe si tesuturi, cu primitorii care au acelasi numar sau un numar acceptabil de gene si antigene HLA compatibile
Ca marker pentru diagnosticul diferential al anumitor afectiuni
