Factor II al coagularii (Protrombina)
Protrombina sau factorul II al coagularii este precusorul trombinei si constituie un factor de baza al coagularii. Este sintetizata in ficat sub influenta vitaminei K. Deficitul de factor II este congenital (doar 30 de cazuri sunt cunoscute la nivel mondial) sau dobandit.
Gena protrombinei se gaseste pe cromozomul 11. Mutatia la pozitia 20210 rezulta in trombofilie. Prevalenta factorului II G20210A in populatia caucaziana este estimata la 1-6%. Mutatia genei G20210A creste protrombina si riscul de boli trombembolice.
Urmatoarele conditii pot duce la scaderea timpului de protrombina:
- Deficienta congenitala de factor II
- Terapia cu vitamina K
- Patologii ale ficatului
- Transfuzie masiva de sange
- Coagulopatie intravasulara diseminata
Testarea protrombinei este indicata in urmatoarele situatii:
- Deficit de protrombina suspicionat
- Doctorul trebuie sa diferentieze efectele anticoagulantelor orale de cele ale bolii hepatice
Timpul de protrombina (PT) este utilizat pentru a evalua calitatea caii comune si extrinseci a coagularii. Prelungirea marcanta a PT este un indicator al bolii hepatice avansate. La pacientii aflati sub tratament cu warfarina sau medicamente inrudite, o crestere substantiala a raportului normalizat international (INR) arata o anticoagulare excesiva. Un INR sub 2 indica o anticoagulare insuficienta.
Niveluri anormale ale PT si PTT (timp partial de tromboplastina) pot fi asociate cu umatoarele:
- Anticoagulante orale
- Patologii ale ficatului
- Deficit de vitamina K
- Transfuzii masive de sange
- Coagulare intravasculara diseminata (DIC)
- Deficit de factor II, V sau X
