Aluminiu in urina
Aluminiul este un element chimic (metal), intalnit in natura (alimente, aer, apa, medicamente, cosmetice) sub diverse forme si introdus in organism prin inhalare, ingerare si transdermal. Cea mai mare cantitate de aluminiu ajunge in organismul nostru prin sistemul digestiv.
La nivelul organismului, aluminiul afecteaza metabolismul calciului, fosforului, fierului, fluorului, motiv pentru care se considera ca ingestia unei cantitati mari de aluminiu este asociata cu riscul de boala Alzheimer si Osteoporoza.
- Doza maxima admisa este de 1,0 mg/kg/zi
- Simptomele intoxicatiei cu aluminiu apar in conditiile aportului cronic crescut sau a depozitarii aluminiului (pacientii dializati). Sunt afectate in principal 3 organe: creierul, sistemul osos si sistemul hematopoetic
Determinarea aluminiului in urina este indicata in urmatoarele situatii:
- Monitorizarea expunerii la aluminiu
- Monitorizarea toxicitatii aluminiului la pacientii cu insuficienta renala cronica, respectiv la pacientii cu proteze articulare matalice
- Monitorizarea pacientilor dializati