Hemograma
Hemoleucograma sau hemograma, in termeni uzuali, este un test de sange complet care evalueaza starea generala de sanatate, identifica o serie de afectiuni sau da indicii despre acestea si este utilizata pentru a monitoriza evolutia unei boli acute sau cronice. Acest test este considerat unul dintre cele mai utile investigatii cu atat mai mult cu cat este foarte simplu de realizat. Pentru toate aceste motive este util si interesant sa afli detaliile acestei analize, sa stii de ce este un test pe care trebuie sa-l faci cel putin o data pe an, ca masura de preventie, dar si pentru a intelege informatiile pe care rezultatele le furnizeaza despre starea generala a organismului tau.
Ce trebuie sa stii despre sange
Sangele este o combinatie intre plasma si celule. Tot ceea ce are legatura cu functiile vitale, sistemul imunitar si starea generala de sanatate a organelor are un corespondent care poate fi identificat in hemoleucograma.
Principalele componente ale sangelui sunt:
plasma sangvina – reprezinta circa 55% din sange si este alcatuita din 92% apa si 8% proportii variabile de: glucoza, hormoni, anticorpi si proteine, saruri minerale, grasimi si vitamine;
45% din sangele uman este, asa-numitul continut uscat, format din globule rosii (eritrocite sau hematii), celule albe (leucocite) si trombocite.
Globule rosii au forma unor discuri usor aplatizate, ceea ce le permite sa aiba cea mai mare suprafata raportata la volum, au rolul de a transporta oxigenul, respectiv dioxidul de carbon, dinspre si catre plamani. Eritrocitele contin hemoglobina, o proteina ce include atomi de fier.
Globule albe sau leucocite sunt bariera naturala de aparare impotriva bolilor si infectiilor. Nivelurile mai mari sau mai scazute de globule albe pot indica o infectie sau o boala.
Trombocitele previn si opresc o sangerare. Acestea se grupează acolo unde exista o leziune asociata cu o sangerare, formeaza un cheag, care oprește pierderea de sange si previne infectia, atunci cand este la suprafata pielii.
Sangele este vital pentru indeplinirea unor functii esentiale pentru supravietuire. Functiile principale sunt:
furnizarea de oxigen celulelor si tesuturilor;
transportul nutrientilor esentiali celulelor, sub forma de aminoacizi, acizi grasi si glucoza si preia, pentru a elimina, dioxidul de carbon, ureea si acidul lactic rezultate in urma respiratiei si a proceselor metabolice;
protejarea organismului de boli, infectii si corpi straini prin actiunea globulelor albe;
interventia in procesul de termoreglare (mentinerea constanta a temperaturii corporale).
O alta caracteristica o reprezinta grupele sangvine. Exista opt grupe specifice 0, A, B si AB, fiecare in parte putand avea o componenta suplimentara, numita factor Rh, care poate fi pozitiv sau negativ (prezent sau absent). Grupele de sange trebuie identificate pentru fiecare persoana in parte, acest detaliu fiind importante atunci cand este necesara o transfuzie, cand conteaza in egala masura atat grupa de sange, cat si factorul Rh.
Urmatoarele date reprezinta intervalele normale ale acestui test, pentru adulti, femei si barbati.
Numarul de eritrocite sau numarul de celule rosii:
Barbati: 4,35 – 5,65 trilioane de celule/litru de sange sau 4,35 – 5,65 milioane de celule/microlitru (un microlitru este 0,001 mililitri);
Femei: 3,92 – 5,13 trilioane de celule/litru sau 3,92 – 5,13 milioane de celule/microlitru.
Durata de viata a globulelor rosii este de patru luni, iar organismul le inlocuieste in mod continuu. Corpul unui adult produce aproximativ doua milioane de celule sanguine in fiecare secunda si tot atatea sunt distruse la nivelul ficatului.
Cantitatea de hemoglobina din eritrocite:
Barbati: 13,2 – 16,6 grame/decilitru de sange sau 132 – 166 grame/litru;
Femei: 11,6 – 15 grame/decilitru sange sau 116 – 150 grame/l.
Hemoglobina reprezinta 95% din greutatea uscata a celulelor rosii si este substanta care transporta oxigenul si dioxidul de carbon. Hemoglobina este o proteina formata din 140 de tipuri de aminoacizi, fiecare purtand o structura numita hem, ce contine un atom de fier. Fiecare atom de fier se poate lega reversibil de patru atomi de oxigen, astfel ca fiecare celula rosie poate transporta aproximativ 1080 de milioane de atomi de oxigen si contine aproximativ 270 de milioane de molecule de hemoglobina.
Structura complexa a hemoglobinei permite leglarea si eliberarea oxigenului, respectiv a dioxidului de carbon, iar afinitatea acestei proteine pentru oxigen este atat de mare incat sangele care trece prin plamani se incarca in proportie de 95% cu oxigen.
Cand celulele rosii sunt distruse, fierul este recuperat, transportat la nivelul maduvei osoase si reutilizat la producerea de noi eritrocite, iar restul hemoglobinei formeaza baza bilirubinei, o substanta care se sintetizeaza in ficat si este eliminata prin secretia biliara, in intestin, aceasta fiind substanta care confera fecalelor culoarea caracteristica.
Capacitatea de sinteza de eritrocite a organismului (hematopoieza) este uriasa. Maduva osoasa poate accelera procesul de pana la opt ori, daca apare un deficit, in urma unei hemoragii, de exemplu. Productia de hematii este influentata direct de concentratia de oxigen din sangele arterial. Cand aceasta scade, se produc mai multe celule rosii. Din acest motiv, persoanele care traiesc la altitudine mare, dar si fumatorii vor avea un numar mai mare de celule rosii.
Hematocritul
Este masurat in procente si reprezinta numarul de globule rosii din volumul total de sange.
Barbati: 38,3 – 48,6 la suta;
Femei: 35,5 – 44,9 la suta.
Cu alte cuvinte este raportul dintre volumul ocupat de eritrocite in sange. Hematocritul depinde de volumul eritrocitelor si de cantitatea totala de sange.
Numarul de celule albe din sange
Este aproximativ identic la femei si barbati si variaza intre 3,4 – 9,6 miliarde de celule/litru de sange sau 3.400 pana la 9.600 celule/microlitru.
Sunt linia de aparare impotriva infectiilor bacteriene si virale, dar intervin si in alte patologii fiind capabile sa distruga celule straine, anormale sau bolnave.
Acestea reprezinta doar 1% din volumul sangvin.
Au originea in maduva spinarii, sunt produse cu o frecventa care depinde de durata de viata a fiecarui tip in parte, sunt depozitate la nivelul organelor limfoide (ganglioni, de exemplu), si intervin atunci cand organismul este invadat de un agent patogen.
Sunt cinci tipuri de celule albe, fiecare cu aspect diferit si rol specific.
Monocitele – sunt celule mari si au functie de aparare impotriva bacteriilor;
Limfocitele – produc anticorpi specifici;
Neutrofilele – sunt globulele albe prezente in cea mai mare proportie si sunt prima linie in apararea impotriva bacteriilor si fungilor;
Eozinofilele – reactioneaza la alergeni, paraziti si celule neoplazice (canceroase);
Bazofilele – sunt responsabile pentru producerea histaminei, declansand reactii imune ample impotriva agentilor patogeni.
Trombocite
Barbati: 135 – 317 miliarde/intr-un litru de sange sau 135.000 pana la 317.000/microlitru;
Femei: 157 – 371 miliarde/intr-un litru de sange sau sau 157.000 pana la 371.000/microlitru.
Ce pot indica rezultatele
Valori peste sau sub intervalele normale ale unei hemoleucograme complete pot indica o problema.
Globule rosii
Valori mai mici decat normalul globulelor rosii si hematocritului sau a unuia dintre acestea indica o posibila anemie. Anemia provoaca oboseala si slabiciune si are multe cauze: de la deficit de fier sau vitamine, pana la pierderi de sange care depasesc normalul (in cazul femeilor).
Un numar de celule rosii peste limita normala (eritrocitoza) sau un nivel ridicat al hematocritului ar putea indica unele forme de maladii canceroase ale sangelui sau o boala cardiaca, dar si unele afectiuni ale globulelor rosii manifestate prin forma anormala a acestora. Valori anormale pot indica diferite forma de talasemie cand moleculele de hemoglobina au structuri anormale.
Globule albe
Un numar scazut de globule albe (leucopenie) poate fi cauzat de o afectiune medicala, cum ar fi o tulburare autoimuna care distruge celulele albe din sange, probleme ale maduvei osoase sau diferite forme de cancer. De asemenea, anumite medicamente pot determina scaderea numarului de globule albe.
Daca numarul de celule albe din sange este mai mare decat cel normal, este posibil sa existe o inflamatie cronica sau o infectie, dar ar putea indica si o tulburare a sistemului imunitar sau o afectiune a maduvei osoase. Un numar mare de celule albe din sange poate fi si o reactie pasagera la un vaccin sau la medicamente ori semnul unei afectiuni canceroase in evolutie.
Investigatiile de laborator vor indica specific care tip de leucocite are valoarea crescuta, ceea ce poate furniza informatii suplimentare utile medicului pentru a identifica cauza.
Trombocite
Un numar de trombocite mai mic decat valorile normale (trombocitopenie) sau mai mare decat normal (trombocitoza) este adesea un semn al unei afectiuni medicale din sfera cardiovasculara, neoplazica sau a unor infectii cronice, al bolilor articulare, traumatismelor, leziuni cutanate extinse (inclusiv arsuri) sau poate fi un efect secundar al medicamentelor. De cele mai multe ori sunt necesare teste suplimentare pentru a diagnostica cauza. Un deficit de trombocite poate indica o forma de hemofilie.
Hemoleucograma completa este un test medical de rutina, care are ca scop monitorizarea starii generale de sanatate, dar este si una dintre analizele esentiale pentru stabilirea unui diagnostic, indiferent de tipul afectiunii.
Medicul poate recomanda hemoleucograma completa daca printre simptome se numara oboseala accentuata, slabiciune, ameteli, febra, inflamatii, dureri de cap persistente, sangerari, vanatai nejustificate, greata si varsaturi de etiologie necunoscuta, dureri articulare, valori anormale ale tensiunii arteriale si altele.
Hemoleucograma poate ajuta la diagnosticarea cauzelor acestor semne si simptome, fiind utilizata si pentru a monitoriza un tratament care poate modifica constantele biologice ale sangelui.
Este important de precizat faptul ca datele oferite de hemoleucograma nu reprezinta un diagnostic in sine. Insa, in functie de suspiciunile pentru care aceasta analiza a fost recomandata de medic, rezultatele pot da indicii importante care, asociate si interpretate alaturi de informatiile furnizate de alte investigatii clinice, paraclinice sau de laborator, conduc la un diagnostic. In unele cazuri, daca rezultatele hemoleucogramei sunt peste sau sub limitele normale, medicul poate recomanda teste suplimentare si consult de specialitate la un medic hematolog, cardiolog sau de o alta specializare.
